Numele complet al localităţii Rodna Veche este predestinat să sugereze existenta străveche, de mii de ani, a omului pe aceste meleaguri. De astfel, localitatea în cauză a dat în vremi îndepărtate numele întregului ţinut de pe cursul superior al Someşului Mare: Vallis Rodnensis( Valea Rodnei), ca și cel al masivului muntos la poalele căruia se află Munţii Rodnei.
Comuna Rodna este situată în partea de nord-est a judeţului Bistriţa-Năsăud fiind încadrată de coordonatele geografice de 47° 36' 45" latitudine nordică (punctul cel mai nordic situat aproape de confluenţa pârâului .
Parcul Naţional Munţii Rodnei: Parcul Naţional Munţii Rodnei este cea mai întinsa arie protejata din nordul Carpaţilor Orientali, având o suprafaţa de 46.399 ha, din care 3.300 hectare au fost declarate rezervaţie a biosferei în anul 1979. În Parcul Naţional Munţii Rodnei se află câteva arii naturale de un interes deosebit.
Are la dispoziţie un spaţiu situat la etajul Casei de cultura din localitate numărând peste 2000 exponate de o valoarea deosebita. Colecția muzeului este constituită din bunuri etnografice, eșantioane minerale, unelte de minerit. Un loc distinct îl ocupă piesele de mobilier care au aparținut academicianului Florian Porcius (1816 - 1906), botanist, descoperitor a numeroase specii și varietăți noi de plante, membru al Academiei Române din 1882.
După cum atestă izvoarele arheologice, zona Rodnei a fost populată din timpuri străvechi, chiar din epoca pietrei, dovadă fiind toporul de piatră găsit pe teritoriul comunei. Dacii au extras din vechime din minele rodnene aur şi argint, lucru ce s-a continuat şî sub stăpânirea romană.
Că populaţia n-a părăsit aceste meleaguri în faţa popoarelor migratoare este dovedit prin păstrarea numelui dacic al râului Someş.
La Rodna exista un moment de arhitectura construit in secolul al XIII-lea - o Bazilica Dominicană.
Mai mult →
Cu rucsacul in spate, cu parapanta sau pe bicicleta, la baie sau la pescuit de păstrăvi.
Mai mult →
